Lasă-L. 14 Ianuarie

de Max Lucado.

„Umblaţi după o viaţă de dragoste ca şi cum viaţa voastră ar depinde de asta- pentru că aşa este” 1 Corinteni 14:1 The Message”

Destinde-te. Nu ai nişte oameni pe care să-i îmbrăţişezi,  pietre pe care să sari sau buze pe care să le săruţi?…

Este vremea să te pensionezi. Nu de la slujba ta, ci pensionează-te faţă de atitudinea ta. Sincer, au făcut plângerile vreodată ziua mai bună? A plătit vreodată văicăreala facturile? Îngrijorările faţă de ziua de mâine, au schimbat-o vreodată?

Lasă pe altcineva să conducă lumea pentru o vreme.

1 din 365 de devoţionale în Everyday Blessings

M.Z.

Trei declaraţii.12 Ianuarie

de Max Lucado.

„Acceptaţi-vă unii pe alţii, aşa cum v-a acceptat Christos” Romani 15:7

Harul face trei declaraţii.

Preocuparea faţă de păcatele mele este responsabilitatea lui Dumnezeu. Mă pocăiesc, mărturisesc, însă numai Dumnezeu mă poate ierta. (Şi o face.)…

Preocuparea faţă de aproapele meu este responsabilitatea lui Dumnezeu. Trebuie să vorbesc; Trebuie să mă rog; Însă numai Dumnezeu poate să convingă. (Şi o face)…

Dumnezeu mă iubeşte şi mă face copilul Său. Dumnezeu îl iubeşte pe aproapele meu şi îl face fratele meu.

1 din 365 de devoţionale în Everyday Blessings

M.Z.

El a fost Dumnezeul-om. 8 Ianuarie

de Max Lucado.

„În Christos este toată plinătatea dumnezeirii într-un trup de om.” Coloseni 2:9 TLB

Isus nu a fost un Dumnezeu asemănător cu omul ori un om asemănător cu Dumnezeu. El a fost Dumnezeul-om…creatorul lumii cu buric…

Ce facem cu o asemenea persoană? Aplaudăm oamenii pentru că fac lucruri bune? Îl punem într-o raclă pe Dumnezeu pentru că face lucrări măreţe. Dar când un om face lucrările lui Dumnezeu?

Un lucru este sigur, nu putem să-L ignorăm. De ce am face acest lucru?

1 din 365 de devoţionale în 

Everyday Blessings

M.Z.

Coeficientul tău de bunătate. de Max Lucado

Cât de bun eşti tu? Care este coeficientul tău de bunătate? Când ai făcut ultima oară ceva bun pentru cineva din familia ta – de ex. să aduci o pătura, să cureţi masa, să faci cafeaua- fără să ţi se ceară?

Gândeşte-te la scoala sau la locul tău de muncă. Ce persoană este cea mai trecută cu vederea ori evitată? Un student timid? Un angajat ţâfnos? Poate că el nu cunoaşte limba. Poate că ea nu se integrează. Eşti bun cu această persoană?

Inimile bune sunt bune întrun mod discret. Ele lasă loc maşinii prinse în trafic şi tânăra mamă cu cei trei copii ai săi înaintează în rând la ghişeu. Ele adună lada de gunoi a vecinului care s-a împrăştiat în stradă. Şi ele sunt bune mai ales la biserică. Ele înţeleg că poate cea mai nevoiaşă persoană pe care ar întâlni-o toată săptămâna este cea care stă în picioare în foaier ori cea aşezată pe rândul din spatele lor în închinare. Pavel scrie „Aşa dar, cât avem prilej, să facem bine la toţi, şi mai ales fraţilor în credinţă”(Gal. 6:10).

Şi, aici este o provocare – cum rămane cu duşmanii tăi? Cu şeful care te-a concediat sau soţia care te-a părăsit. Presupune că i-ai surprinde cu bunătate? Nu-i uşor? Nu, nu este. Însă mila este cel mai adânc gest al bunătăţii. Pavel le egalizează pe cele două. „Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos” (Efeseni 4:32). Isus a spus: Continuă lectura

Aplaud ceea ce este corect?

de Max Lucado

Vara dinaintea clasei a opta m-am împrietenit cu un tip pe nume Larry. El era nou în oraş, aşa că l-am încurajat să intre în echipa de fotbal a şcolii noastre. Ar fi putut întâlni ceva tipi şi fiind un băiat îndesat, ar fi putut chiar să fie acceptat în grupa. A fost de acord.

Rezultatul a fost un scenariu de veşti bune-veşti proaste. Veştile bune? A reuşit. Veştile proaste. A câştigat poziţia mea. Am fost retrogradat în echipa a doua. Am încercat să mă bucur pentru el, dar a fost dificil.

După câteva săptămâni în sezon Larry a căzut de pe motocicletă şi şi-a rupt un deget. Îmi amintesc ziua când a stat în faţa uşii mele de la intrare ţinându-şi în sus mâna bandajată. „Se pare că va trebui să joci tu.”

Am încercat să-mi pară rău pentru el, dar a fost greu. Pasajul a fost mult mai uşor pentru Pavel să-l scrie decât a fost pentru mine să-l practic. „Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură şi plângeţi cu cei ce plâng”(Rom. 12:14)

Vrei să înţelegi profunzimea dragostei tale pentru cineva? Ce simţi când acea persoană reuşeşte? Te bucuri? Eşti gelos? Şi când el sau ea se împiedică? Cad în nenorocire? Îţi pare rău cu adevărat? Sau eşti încântat în taină?

Dragostea niciodată nu celebrează nenorocirea. Niciodată. Îmi place felul în care Eugene Peterson traduce pasajul: „Dragostea…nu se delectează când alţii se târăsc, [ci] simte plăcere în înflorirea adevărului ”(MSG) J.B. Phillips este la fel de descriptiv: „Dragostea…nu se bucură de răutatea altor oameni. Ba din contră, Continuă lectura