Definiția lăcomiei

Isus avea o definiție pentru lăcomie. El o numea practica măsurării vieții prin posesiuni. Lăcomia pune semnul egalității între valoarea unei persoane și bogăția ei. Ai mult = însemni mult. Ai puțin = însemni puțin. Consecința unei astfel de filozofii este previzibilă. Dacă tu reprezinți suma a ceea ce deții, atunci, firește că tu cauți bogăția. Niciun preț nu este prea ridicat. Nicio plată nu este prea mare. Insă regula principală a lui Dumnezeu, privind resursele financiare este că noi nu deținem nimic. Noi suntem manageri, nu patroni. Administratori, nu proprietari. Îngrijitori, nu posesori. Banii noștri, de fapt, nu sunt ai noștri, sunt ai Lui. Dumnezeu nu ține viitorul în secret. Doar o privire spre un cimitir ar trebui să ne aducă în minte că toți suntem muritori. Biblia ne spune: ”Al Domnului este pământul cu tot ce este pe el, lumea şi cei ce o locuiesc!” (Psalmul 24:1). Inclusiv banii noștri.

Traducere Cristina Chirculescu

Alegeri pentru veșnicie

Dumnezeu ne oferă opțiuni eterne, iar aceste opțiuni vor avea consecințe eterne. Oare acest lucru nu ne amintește cumva de cele trei cruci de la Calvar? Te-ai întrebat vreodată de ce au mai fost două cruci pe lângă cea a lui Hristos? De ce nu au fost șase sau zece? Te-ai întrebat vreodată de ce crucea lui Isus a fost la mijloc? Ar putea cele două cruci să simbolizeze unul dintre cela mai mari daruri ale lui Dumnezeu? Darul alegerii. Cei doi tâlhari erau condamnați de același sistem. Condamnați la moarte. La fel de aproape de Isus. Dar unul s-a schimbat și unul nu.

Ai făcut alegeri proaste în viață, nu-i așa? Privești înapoi și spui: ”Măcar de-aș putea compensa într-un fel alegerile greșite pe care le-am făcut.” Ei, bine, poți. Când unul dintre tâlharii de pe cruce s-a rugat, Isus i-a arătat suficientă dragoste ca să-l mântuiască. Și când celălalt I-a aruncat batjocuri, Isus l-a iubit îndeajuns încât să-i permită această libertate. Și El procedează în același la fel cu tine și cu mine.

Şi (tâlharul) a zis lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine, când vei veni în Împărăţia Ta!”  Isus a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai.” Luca 23:42-43

Traducere: Cristina Chirculescu

Strigătul unui păcătos

Care este rodul păcatului? Pășește pe cărarea cu mărăcini a umanității și simte câțiva ciulini. Rușine. Teamă. Dizgrație.Descurajare.Anxietate! Nu au fost inimile noastre prinse în acești mărăcini?

Inima lui Isus, totuși, nu a fost. Nu a fost niciodată înțepat de spinii păcatului. Anxietate? Nu s-a îngrijorat niciodată. Vinovăție? El nu a fost niciodată vinovat. Teamă? El niciodată nu a părăsit prezența lui Dumnezeu. El niciodată nu a cunoscut roadele păcatului până când a devenit păcat pentru noi.

Nu auzi emoția rugăciunii Sale? ”Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?” Acestea nu sunt cuvintele unui sfânt. Acesta este strigătul unui păcătos.

Și acestea sunt cuvintele pe care noi ar trebui să le spunem, dar acestea sunt cuvintele pe care noi nu mai trebuie să le spunem, fiindcă Isus le-a spus pentru noi.

Traducere: Cristina Chirculescu

Avem o problemă

Poți trăi o singură zi fără să păcătuiești? Nu? Dar o oră? Poți? Nu? Nici eu nu pot. Și dacă nu putem trăi fără să păcătuim, atunci avem o problemă.

Proverbe 10:16 spune că noi suntem răi, iar ”cei răi plătesc cu pedeapsa”. Ce putem face? Observă ce face Isus cu mizeria noastră. O duce la Cruce.

Dumnezeu vorbește prin Isaia 50:6 când spune ” nu Mi-am ascuns faţa de ocări şi de scuipări.” Amestecată cu sângele și sudoarea Sa a fost esența păcatului nostru. Îngerii erau doar o rugăciune depărtare. Nu ar fi putut ei să îndepărteze scuipăturile? Ar fi putut, dar Isus niciodată nu le-a poruncit s-o facă. Cel care a ales piroanele, a ales și scuipatul. De ce? Cel fără păcat a luat chipul unui păcătos, așa încât noi, păcătoșii să putem lua chipul unui sfânt!

Traducere: Cristina Chirculescu

Desfacerea darurilor Crucii

Se vorbește mult despre Isus ca ”dar al Crucii”. Dar celelalte daruri? Piroanele, coroana de spini? Veșmântul luat de soldați? Ți-ai făcut timp ca să deschizi aceste daruri?

Știi, El nu a trebuit să ne dea aceste daruri. Singurul lucru necesar pentru mântuirea noastră a fost vărsarea de sânge, totuși El a făcut mult mai mult. Atât de mult mai mult.

Caută scena Crucii – ce vei găsi? Un burete îmbibat în vin. Un semn. Două cruci lângă Hristos. Daruri divine intenționau să agite acel moment, acea fracțiune de secundă când fața ta va străluci, ochii tăi se vor deschide larg, și Dumnezeu te va auzi șoptind: ”Ai făcut Tu asta pentru mine? Îndrăznim noi să gândim aceasta?

Haideți să desfacem aceste daruri ale harului – ca și cum ar fi prima dată. Fă o pauză și ascultă. Poate Îl vei auzi șoptind: ”Am făcut-o doar pentru tine.”

Traducere: Cristina Chirculescu

Uşa deschisă. 6 Aprilie

de Max Lucado.

„…  prin sângele lui Isus avem o intrare slobodă în Locul prea sfânt, pe calea cea nouă şi vie, pe care ne-a deschis-o El, prin perdeaua dinăuntru, adică trupul Său.”  Evrei 10:19-20

Pentru primii cititori, ultimele cuvinte au fost explozive: „perdeaua dinăuntru – trupul lui Hristos.” Conform celui ce a scris, perdeaua înseamnă Isus. Ca urmare, indiferent ce s-a întâmplat cu trupul lui Isus, s-a întâmplat perdelei. Şi ce s-a întâmplat cu trupul Lui? A fost sfâşiat. Sfâşiat de bice, sfâşiat de spini. Frânt de greutatea crucii şi sfâşiat de piroane. Dar în groaza trupului Său sfâşiat, noi descoperim spendoarea uşii deschise… Suntem bineveniţi să intrăm în prezenţa lui Dumnezeu – în orice zi, la orice oră.

1 din 365 de devoţionale în Everyday Blessings

Cristina Chirculescu

 

O astfel de dragoste. 29 Martie

de Max Lucado.

“Tată, iartă-I că nu ştiu ce fac.” Luca 23:34

Faptul că Isus, cu trupul sfâşiat de durere, cu ochii orbiţi de sânge şi cu plămânii care tânjeau după aer, a putut vorbi în numele unora fără inimă, depăşeşte priceperea mea. Niciodată, dar niciodată nu am văzut o astfel de dragoste. Dacă cineva ar merita să se răzbune, Isus ar fi acela. Dar El nu s-a răzbunat. În loc de asta, El a murit pentru ei. Cum a putut să facă aceasta? Nu ştiu. Dar ştiu că dintr-odată rănile mele par fără durere. Ranchiuna şi resentimentele sunt deodată nişte copilării.

1 din 365 de devoţionale în Everyday Blessings

Cristina Chirculescu