Poartă-ți crucea!

Expresia „poartă-ți crucea!” nu a călătorit ușor de-a lungul generațiilor. Cere o definiție și vei auzi: „Crucea mea este soacra mea, slujba mea, căsătoria mea nefericită, șeful meu în toane proaste”. Fiecare are o cruce de suportat, nu-i așa? Și e posibil să ne obișnuim cu aceasta!

Serios? Când Isus spune „poartă-mi crucea!”, reduce El ideea de cruce la ciondăneli și dureri de cap? Oare ceea ce ne cere El este să nu ne mai plângem de unul care ne strică tot sau de vreo pacoste? Serios?

Crucea înseamnă mult mai mult! E unealta lui Dumnezeu prin care izbăvește, instrumentul Său prin care salvează, dovada iubirii Sale pentru oameni.

Isus a spus: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze”. (Luca 9:23)

Reclame

Simbolul universal al creștinismului

Crucea este simbolul universal al creștinismului. O alegere ciudată, nu crezi?
E ciudat că o unealtă a torturii a întruchipat un suport al speranței. Concepția sa nu putea fi mai simplă: un braț orizontal și altul vertical. Unul ajunge la dragostea lui Dumnezeu, celălalt ajunge la sfințenia Sa. Unul reprezintă adâncimea dragostei Sale, celălalt înălțimea sfințeniei lui Dumnezeu. Crucea este  intersecția. Crucea este locul unde Dumnezeu I-a iertat pe copiii Săi fără a-Și coborî standardele. Dumnezeu L-a tratat pe Fiul Lui ca pe un păcătos, așa încât Hristos să poată să ne facă să fim acceptați de Dumnezeu. De ce El? Ioan 3:16 spune: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea.” Nu-i așa că ești fericit că versetul nu zice „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu pe cei bogați? …pe cei celebri? Pe cei cumpătați sau pe cei de succes? Nu, ci scrie simplu: „Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea.!”

 

Traducere Cristina Chirculescu

Crucea. 15 Aprilie.

de Max Lucado.

„Christos a murit pentru păcatele noastre” 1 Cor. 15:3

Crucea…

Ei, ce bucată de lemn! Istoria a idolatrizat-o și a disprețuit-o, a placat-o cu aur și a ars-o, a purtat-o și a aruncat-o la gunoi. Istoria a făcut totul cu ea și nu a ignorat-o.

Aceasta este o opțiune pe care crucea nu o oferă.

Nimeni nu o poate ignora.

1 din 365 de devoţionale în Everyday Blessings

M.Z.

Crucea. de Max Lucado

Crucea (2)Crucea. Poti sa te intorci in orice directie fara sa vezi una? Pe virful unei biserici. Cioplita pe un mormint. Gravata pe un inel sau atirnata de un lant la git. Crucea este simbolul universal al crestinismului. O alegere ciudata, nu-i asa? E ciudat cum o unealta a torturii a devenit intruchiparea sperantei. Simbolurile altor credinte sunt mai optimiste: steaua cu sase colturi a lui David, semiluna islamului, un lotus pentru budism. Totusi o cruce pentru crestinism? Un instrument al executiei?

Ati purta un mic scaun electric la git? Ati atirna pe perete un lat de spinzuratoare placat cu aur? Ati tipari pe un card fotografia unui pluton de executie? Si totusi, noi asa facem cu crucea. Unii chiar isi fac semnul crucii cand se roaga. Ne-am face semnul, sa zicem, unei ghilotine? In locul semnului triunghiular pe frunte si umeri, ce-ati zice de semnul unei lovituri de karate in palma? Nu ar avea aceeasi simtire, nu-i asa? Continuă lectura

El a ales piroanele. de Max Lucado

„El a ales piroanele. Ce-a facut Dumnezeu ca sa-ti cucereasca inima”

Sa mai zabovim pret de o clipa la Calvar. Lemnul crucii sa-l pipaim si PIRONUL sa-l strangem in palma. Cu vinul cel acru sa ne dam buzele si taisul SPINILOR sa-l simtim cum ne sfasie fruntea. Sa atingem pamantul de sub cruce, stropit de sangele lui Dumnezeu. Sa lasam instrumentele de TORTURA sa-si depene fiecare povestea. Sa ascultam ce au sa ne spuna despre tot ce a facut Dumnezeu ca sa ne cucereasca inima. Continuă lectura

Nu-i de mirare că e numit Mântuitorul. de Max Lucado

Crucea
Tragedia ei îi cheamă pe toţi cei care trec prin suferintă…
Absurditatea ei îi atrage pe toti cei cinici…
Speranta ei îi ademeneste pe toti cei aflati în căutare…

Mai mult decât un simbol al religiozitătii placat cu aur, crucea este elementul central al credintei crestine – locul de întâlnire dintre timp si vesnicie, unde Dumnezeu Se întâlneste cu omul.
Ai văzut-o. Poate ai purtat-o. Poate te-ai gândit la ea sau ai citit despre ea. Însă o cunosti tu cu adevărat? Stii ce înseamnă ea pentru viata ta?
Max Lucado te poartă prin drama mortii si a învierii lui Isus Cristos – dând viată lepădării lui Petru, ezitării lui Pilat si loialitătii lui Ioan. Citeste istoria celor care L-au întâlnit pe Isus si ce s-a întâmplat când L-au întâlnit. Călătoreste două mii de ani în trecut si vezi cum crucea a schimbat însăsi structura realitătii pentru întreaga vesnicie. Ascultă vocile. Priveste fetele. Si mai presus de orice, priveste-L cu atentie pe Cel care este numit Mântuitorul – un tâmplar evreu, a cărui învătătură a schimbat lumea si a cărui promisiune nu a fost egalată niciodată.
Cartea te conduce spre cea mai înaltă sperantă a omenirii si îti aminteste de ce merită El să fie numit Mântuitorul nostru. Ridică-ti privirea spre crucea de lemn si vei găsi acolo ceea ce au găsit milioane de oameni – sperantă.