Unele lucruri nu au fost făcute să coexiste. De exemplu, pisicile cu coadă lungă și balansoarul? Tauri într-un magazin cu porțelanuri? Nu sunt idei prea bune. Binecuvântări și amărăciune? Amestecul nu se potrivește cu Dumnezeu. Combină cereasca bunătate cu ingratitudinea pământească și așteaptă-te la un amestec neplăcut. Recunoștința nu vine în mod natural. Auto-compătimirea, da. Mormăielile și bombănelile – nimeni nu trebuie să ne amintească să le oferim. Totuși ele nu fac un amestec bun cu bunătatea pe care o dăm. Recunoștința ne trece prin greutăți. A reflecta asupra binecuvântărilor înseamnă să faci repetiții la realizările lui Dumnezeu. A face repetiții la realizările Sale înseamnă să-I descoperi inima. Recunoștința ne lasă întotdeauna să privim la Dumnezeu și să ne îndepărtăm de groază. „Mulţumiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl pentru toate lucrurile în Numele Domnului nostru Isus Hristos.” (Efeseni 5:20)
Traducere Cristina Chirculescu