Reținere

Poate că cel mai uimitor răspuns față de darurile lui Dumnezeu este reținerea noastră de a le accepta. Ne simțim mai bine dacă le câștigăm. De aceea ne creăm cercuri religioase și sărim prin ele, transformându-L pe Dumnezeu în antrenorul nostru, pe noi înșine în animalele Sale de companie, iar religia într-un circ. Ce bine ar fi dacă atunci când Dumnezeu zâmbește și ne spune că suntem mântuiți, să-L salutăm, să-I mulțumim și să trăim ca cei care tocmai au primit un dar de la comandantul suprem. Însă, rareori facem așa. A accepta harul înseamnă să-ți recunoști eșecul. Noi optăm să-L impresionăm pe Dumnezeu cu cât de buni suntem în loc să mărturisim cât de măreț este El. Ne amețim cu tot felul de doctrine. Ne împovărăm singuri cu reguli. Și credem că Dumnezeu va zâmbi când va vedea eforturile noastre. Dar nu zâmbește. Zâmbetul lui Dumnezeu nu este pentru excursionistul care se laudă că a parcurs traseul de unul singur. Ci este pentru leprosul olog care Îi cere lui Dumnezeu o spinare care să-l ducă.

Traducere Cristina Chirculescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s