Amintiri de la Ziua Tatălui

Mi-amintesc prima celebrare a Zilei Tatălui fără tată. Poate și tu îți amintești. Timp de 31 de ani am avut unul dintre cei mai buni. Dar acum s-a dus. El este îngropat sub un stejar într-un cimitir din vestul statului Texas. E ciudat că el nu se află aici. Cred că e din cauză că el niciodată nu s-a dus. A fost întotdeauna aproape. Întotdeauna disponibil. Întotdeauna prezent. Cuvintele lui nu aveau nimic nou. Realizările lui, deși admirabile, nu erau extraordinare. Dar prezența sa era. Ca un șemineu cald într-o casă mare, el a fost o sursă constantă de confort.

Mi-amintesc adesea de el. Când miros loțiunea aftershave ”Old Spice”, mă gândesc la el. Când văd o barcă, îi văd chipul lui, îl aud chicotind. El avea un chicotit cu ”drept de autor” care venea întotdeauna cu un zâmbet larg și sprâncene arcuite. Și știam că dacă aș avea vreodată nevoie de el, el ar fi acolo… ca un șemineu cald.

Traducere Cristina Chirculescu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s