O ființă omenească

Într-o noapte aveam grijă de fetița mea, Jenna, când respirația ei a încetinit. Mi-am aplecat urechea spre gurița ei să văd dacă mai trăiește. Iar când ea a început să respire puternic, și eu am răsuflat eliberat. Asta a fost când un tsunami de îngrijorare a venit peste mine. Suntem responsabili de o ființă omenească!

Nu știu cât de tare ești. Poate ești precum forțele navale americane (Navy Seal) din spatele liniilor inamice. Nu contează. Orice mamă sau tată se topește când simte forța deplină de părinte. Cum mi s-a întâmplat mie? Mamele au 36 de săptămâni de a-și aminti mereu că au o viață în interiorul lor. Pentru tați, lovitura de emoție în stomac vine mai târziu … și chiar vine. În ceea ce mă privește, a venit cu ani în urmă, în liniștea de la miezul nopții, într-o cameră de zi, în timp ce țineam în brațe o ființă omenească!

Traducere Cristina Chirculescu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s